Rezultatele monitorizării lupilor în arealul Putna-Vrancea – Soveja – Oituz

18.10.2016

În intervalul iarna 2014 – iarna 2015 au fost monitorizate în total 18 situri Natura 2000. Metodele de monitorizare folosite au fost amplasarea în teren a camerelor foto-video și metoda urmelor pe zăpadă.

Sectoarele monitorizate au fost selectate în mod oportunist, pornind de la zonele cu densitate ridicată a semnelor de prezență a lupului.

Camerele foto-video au colectat 979 de înregistrări în timpul iernii și 665 de înregistrări în timpul verii. Din totalul înregistrărilor realizate iarna, doar 2% sunt reprezentate de lupi, numărul maxim de exemplare identificate într-o înregistrare foto/video fiind 3, spre deosebire de perioada verii, când înregistrările cu lupi au crescut la 4% , însă numărul maxim de indivizi dintr-o înregistrare a fost 2. În general, o proporție mare a înregistrărilor a fost reprezentată de persoane și vehicule implicate în lucrări forestiere.

În ceea ce privește monitorizarea urmelor pe zăpadă, aceasta a fost favorizată de existența stratului de zăpadă pentru o perioadă lungă în sezonul monitorizat, care a permis detectarea unui număr mare de urme pârtie aparținând lupilor. Cu toate acestea, distanța pe care au putut fi observate urme pe zăpadă a fost întotdeauna limitată de grosimea mare a stratului de zăpadă și a dificultății impuse de panta abruptă sau accesibilitatea scăzută în anumite zone. Deplasările pentru identificarea urmelor pe zăpadă lăsate de lupi au avut lungimi variabile – de la un minim de 100 metri până la maxim 5,1 km.

Folosirea camerelor s-a dovedit a fi o metodă utilă de monitorizare non-invazivă, care permite colectarea unor informații privitoare la deplasările temporale și spațiale ale lupilor în interiorul teritoriilor lor (care sunt zonele preferate și cele evitate și frecventarea lor în funcție de momentele zilei), dimensiunile grupurilor/haitelor. Totodată, permite și obținerea unor date psihologice și comportamentale (ca de exemplu: semne de gestație, hrănire etc). Aceste date sunt suplimentate cu cele obținute din metoda urmelor pe zăpadă, care permite, în plus, colectarea unor informații precum: identificarea numărului de lupi, colectarea probelor biologice pentru analiza genetică (excremente și păr de lup), alte semne de prezență a speciei (urină, zgârieturi, zone de prădare/consum al prăzii).

Echipa proiectului WOLFLIFE are plăcerea să anunțe deschiderea oficială a concursului național de fotografie Carnivorele mari, altfel decât în povești.

Săptămâna trecută am realizat o campanie demonstrativă de sterilizare a câinilor deținuți de localnicii din arealul proiectului. Astfel, au fost

Agenția pentru Protecția Mediului Covasna, împreună cu ACDB și Agențiile pentru Protecția Mediului Vrancea și Harghita organizează pentru al doilea

Portal GIS
Fii voluntar pentru lupi!